Removes the colours from out sight.
Red is grey and yellow, white.
But we decide which is right,
And which is an illusion."
The Moody Blues
Arcana majoră nr. 18, probabil cea mai enigmatică şi eluzivă arcană a tarotului, Luna... cea atât de îndepărtată şi inaccesibilă.
Mai întâi câteva generalităţi despre ceea ce reprezintă Luna:
Desigur, Noaptea. Visele.
Aşadar atenţie la ce visaţi, la simboluri, la sincronicităţile din viaţa de zi cu zi. Prin vise avem acces la informaţii altfel blocate în planul conştient.
Subconştientul. E mult mai interesant decât conştientul. Luna ne împinge să recunoaştem lucrurile cele mai profunde despre sine, cele mai adânci dorinţe, gânduri, impulsuri. Ea ajunge până la acele lucruri pe care le tot împingem în adâncuri. Sub influenţa sau cu ajutorul ei ne putem face curaj să dăm vălul iluziei la o parte şi să acceptăm că ceea ce se află dincolo, ne aparţine, este parte din noi. E mult de muncă pentru ca partea întunecată a Lunii să ni se reveleze. Altfel spus, ceea ce vedem vs. ceea ce nu vedem sau nu vrem să vedem.
O interpretare clasică a acestei cărţi se referă la iluzie/ deziluzie. Atenţie mărită dacă vă aflaţi într-o relaţie (de orice fel). În general este o carte a emoţiilor instabile, a stărilor schimbătoare, a aşteptărilor nerealiste. Mintea vă joacă feste. Nu e un moment bun pentru a lua decizii. În extremis, vorbim de confuzie mentală, depresie, diferite boli psihice.
Din punct de vedere astrologic, guvernează Peştii.
Luna este o arcană puternică și benefică pentru orice activitate intuitivă, creativă, artistică. Aduce cu ea o scânteie de geniu.
Dar ceea ce-mi atrage cel mai mult atenţia la această arcană sunt cele două turnuri aflate pe laturile cărţii, într-un plan destul de apropiat. (Am în vedere setul Rider-Waite, cel cu care lucrez cel mai mult). Unde mai vedem noi aceste turnuri? Identice chiar? Îmi vine să râd puţin, deşi Moartea nu e de luat în râs...
Alte afinităţi: Marea Preoteasă sau arcana cu nr. 9, Pustnicul (1+8).
(Sursă foto: Wikipedia EN)
